OUG 96/2003 - Dreptul femeilor insarcinate si a celor care alapteaza

OUG 96/2003 PRIVIND PROTECTIA MATERNITATII LA LOCUL DE MUNCA

OUG 96 2003 actualizată 2011 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 750 din 27.10.2003

*act normativ cunoscut si sub numele de legea protectiei maternitatii

*text disponibil si in format PDF: OUG 96 2003 pdf

OUG 96 2003 actualizată prin:

• OUG 158/2005 - privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate 01 ianuarie 2006 Monitorul Oficial 1074/2005
• Legea 2004 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă 14 martie 2004 Monitorul Oficial 214/2004

GUVERNUL ROMÂNIEI

În temeiul art. 144 alin. (4) din Constituţie,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
 

Art. 1

Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează măsuri de protecţie socială pentru:

a)salariate gravide şi mame, lăuze sau care alăptează, de cetăţenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene şi din Spaţiul Economic European, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator;

b)cetăţeni ai altor state şi apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România, dacă fac parte din categoriile de salariate prevăzute la lit. a).

Art. 2

În sensul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos sunt definite după cum urmează:

a)protecţia maternităţii este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile lor de muncă;

b)locul de muncă este zona delimiată în spaţiu, în funcţie de specificul muncii, înzestrată cu mijloacele şi cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru îndeplinirea unei activităţi de către unul ori mai mulţi executanţi, cu pregătirea şi îndemânarea lor, în condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii corespunzătoare, din care se obţine un venit în baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator;

c)salariata gravidă este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare;

d)salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie şi solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;

e)salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lăuzie, îşi alăptează copilul şi anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;

f)dispensa pentru consultaţii prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultaţiilor şi examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;

g)concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligaţia să îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcină şi lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condiţiile legii;

h)concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la lit. c)–e) pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lor şi/sau a fătului ori a copilului lor.

Art. 3

(1)Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)–e) au obligaţia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care să le ateste starea.

(2)În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligaţia prevăzută la alin. (1) şi nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligaţiile sale prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor prevăzute la art. 5, 6, 18, 23 şi 25.

Art. 4

Angajatorii au obligaţia să adopte măsurile necesare, astfel încât:

a)să prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)–e) la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea;

b)salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)–e) să nu fie constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătăţii sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz.

Art. 5

(1)Pentru toate activităţile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procedee şi condiţii de muncă, a căror listă este prevăzută în anexa nr. 1, angajatorul este obligat să evalueze anual, precum şi la orice modificare a condiţiilor de muncă natura, gradul şi durata expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)–e), în scopul determinării oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor şi oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori alăptării.

(2)Evaluările prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemnează în rapoarte scrise.

Art. 6

(1)Angajatorii sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului, să înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor.

(2)Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă, precum şi asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 7

(1)În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anunţat în scris de către o salariată că se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)–e), acesta are obligaţia să înştiinţeze medicul de medicina muncii, precum şi inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază îşi desfăşoară activitatea.

(2)De la data primirii înştiinţării medicul de medicina muncii şi inspectoratul teritorial de muncă vor verifica condiţiile de muncă ale salariatei la termenele şi în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 8

Angajatorul are obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va anunţa alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei desfăşurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă.

Art. 9

În cazul în care o salariată se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)–e) şi desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, în sensul celor prevăzute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.

Art. 10

(1)În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligaţia prevăzută la art. 9, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)–e) au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează:

a)înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c);

b)după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevăzute la art. 2 lit. d) şi e), în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.

(2)Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

(3)Eliberarea certificatului medical se va face în condiţiile în care salariata s-a prezentat la consultaţiile prenatale şi postnatale, conform normelor Ministerului Sănătăţii.

Art. 11

Abrogat.

OUG 96 2003 actualizată prin:

OUG 158/2005 - privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate din 17 noiembrie 2005, Monitorul Oficial 1074/2005 ;

Legea 2004 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 12

(1)Pentru salariatele care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c) şi d) şi îşi desfăşoară activitatea numai în poziţia ortostatică sau în poziţia aşezat, angajatorii au obligaţia de a le modifica locul de muncă respectiv, astfel încât să li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze şi amenajări pentru repaus în poziţie şezândă sau, respectiv, pentru mişcare.

(2)Medicul de medicina muncii stabileşte intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziţiei de lucru, perioadele de activitate, precum şi durata perioadelor pentru repaus în poziţie şezândă sau, respectiv, pentru mişcare.

(3)Dacă amenajarea condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic şi/sau obiectiv posibilă sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsurile necesare pentru a schimba locul de muncă al salariatei respective.

Art. 13

În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 14

Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) şi e) nu pot fi obligate de către angajator să realizeze activităţi pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţi sau condiţii de muncă prevăzute la lit. A şi B din anexa nr. 2.

Art. 15

Angajatorii au obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensă pentru consultaţii prenatale în limita a maximum 16 ore pe lună, în condiţiile prevăzute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigaţiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.

OUG 96 2003 actualizată prin:

Legea 2004 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 16

Pentru protecţia sănătăţii lor şi a copilului lor, după naştere, salariatele au obligaţia de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, în condiţiile prevăzute la art. 2 lit. g) şi în cadrul concediului pentru lăuzie stabilit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 17

(1)Angajatorii sunt obligaţi să acorde salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include şi timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găseşte copilul.

(2)La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului său de muncă cu două ore zilnic.

(3)Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

(4)În cazul în care angajatorul asigură în cadrul unităţii încăperi speciale pentru alăptat, acestea vor îndeplini condiţiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.

OUG 96 2003 actualizată prin:

Legea 2004 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 18

Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a salariatelor gravide şi/sau mame, lăuze sau care alăptează, regulamentele interne ale unităţilor trebuie să conţină măsuri privind igiena, protecţia sănătăţii şi securitatea în muncă a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale celorlalte acte normative în vigoare.

Art. 19

(1)Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)–e) nu pot fi obligate să desfăşoare muncă de noapte.

(2)În cazul în care sănătatea salariatelor menţionate la alin. (1) este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un loc de muncă de zi, cu menţinerea salariului de bază brut lunar.

(3)Solicitarea salariatei se însoţeşte de un document medical care menţionează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca de noapte.

(4)În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul şi indemnizaţia de risc maternal, conform art. 10 şi 11.

Art. 20

(1)Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)–e) nu pot desfăşura muncă în condiţii cu caracter insalubru sau greu de suportat.

(2)În cazul în care o salariată care desfăşoară în mod curent muncă cu caracter insalubru sau greu de suportat se încadrează în prevederile art. 2 lit. c)–e), angajatorul are obligaţia ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un alt loc de muncă, cu menţinerea salariului de bază brut lunar.

(3)Denumirea şi enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau greu de suportat la care face referire alin. (1) sunt stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4)Prevederile art. 19 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

OUG 96 2003 actualizată prin:

Legea 2004 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 21

(1)Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:

a)salariatei prevăzute la art. 2 lit. c)–e), din motive care au legătură directă cu starea sa;

b)salariatei care se află în concediu de risc maternal;

c)salariatei care se află în concediu de maternitate;

d)salariatei care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani;

e)salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani.

(2)Interdicţia prevăzută la alin. (1) lit. b) se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea salariatei în unitate.

(3)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii.

OUG 96 2003 actualizată prin:

Legea 2004 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 22

(1)Salariatele prevăzute la art. 21 alin. (1), ale căror raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au încetat din motive pe care le consideră ca fiind legate de starea lor, au dreptul să conteste decizia angajatorului la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, conform legii.

(2)Acţiunea în justiţie a salariatei prevăzute la alin. (1) este scutită de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar.

Art. 23

În cazul în care o salariată contestă o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Art. 24

(1)Angajatorul care a încetat raportul de muncă sau de serviciu cu o salariată prevăzută la art. 21 are obligaţia ca, în termen de 7 zile de la data comunicării acestei decizii în scris către salariată, să transmită o copie a acestui document sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate, precum şi inspectoratului teritorial de muncă ori, după caz, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(2)Copia deciziei se însoţeşte de copiile documentelor justificative pentru măsura luată.

Art. 25

(1)Inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază îşi desfăşoară activitatea angajatorul sau, după caz, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei prevăzute la art. 23, are obligaţia să emită aviz consultativ corespunzător situaţiei constatate.

(2)Inspectoratul teritorial de muncă sau, după caz, Agenţia Naţională a funcţionarilor publici va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum şi sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate.

Art. 26

(1)Angajatorii au obligaţia să afişeze la loc vizibil, în fiecare dintre unităţile pe care le deţin, câte o copie a prezentei ordonanţe de urgenţă, o perioadă de 6 luni de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)Reprezentanţii sindicali sau reprezentanţii aleşi ai salariaţilor având atribuţii privind asigurarea respectării egalităţi de şanse între femei şi bărbaţi, desemnaţi în baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, au obligaţia de a organiza semestrial, în unităţile în care funcţionează, informări privind prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 27

(1)Încălcarea următoarelor dispoziţii constituie contravenţie şi se sancţionează astfel:

a)încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) şi (2), art. 17, 18 şi art. 26 alin. (1), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;

b)încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin. (2) şi (4), art. 21 alin. (1) şi (2), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale corespunzătoare se fac de către:

a)inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă pe a căror rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului şi, respectiv, de către personalul împuternicit al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, 9, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) şi (4), art. 20 alin. (2) şi (4), art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 26 alin. (1);

b)personalul împuternicit din casele judeţene de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art. 11;

c)personalul împuternicit din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei sanitare în vigoare, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art. 4, 5, 10, art. 12 alin. (1) şi (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2) şi art. 19 alin. (2).

OUG 96 2003 actualizată prin:

Legea 2004 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 28

Contravenţiilor prevăzute la art. 27 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 29

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 30

Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data depunerii la Parlament şi se aplică începând cu data de 1 februarie 2004.

Art. 31

În termen de 30 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

OUG 96 2003 actualizată prin:

Legea 2004 - pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Elena Dumitru

Ministrul sănătăţii,

Mircea Beuran

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

ANEXA Nr. 1

LISTA

minimală a agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de muncă susceptibile să prezinte un risc specific de expunere, la care se face referire în art. 5

A.Agenţi

1.Agenţi fizici, consideraţi ca agenţi cauzali pentru leziuni ale foetusului şi/sau dezlipirea de placentă, în special:

a)şocuri, vibraţii sau mişcări bruşte;

b)manipularea manuală de mase grele, implicând riscuri în special la nivelul coloanei vertebrale dorsolombare;

c)zgomot;

d)radiaţii ionizante;

e)radiaţii neionizante;

f)ambianţe termice extreme, reci sau calde;

g)mişcări şi poziţii de muncă, deplasări (fie în interiorul, fie în exteriorul unităţii), oboseală mentală, fizică, alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)–e).

2.Agenţi biologici

Agenţii biologici din grupele de risc 2, 3 şi 4, definite astfel conform legislaţiei în vigoare, în măsura în care se cunoaşte că aceşti agenţi sau măsurile terapeutice cerute de existenţa lor pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2.

3.Agenţi chimici

Următorii agenţi chimici, în măsura în care se ştie că pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2:

a)agenţii cancerigeni şi/sau mutageni, în măsura în care nu sunt menţionaţi în listele de valori limită de expunere profesională la agenţi chimici şi pulberi din normele generale de protecţie a muncii şi în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2;

b)agenţii chimici prevăzuţi în lista de valori limită de expunere profesională la agenţi chimici din normele generale de protecţie a muncii;

c)mercurul şi derivaţii săi;

d)medicamentele antimitotice;

e)monoxidul de carbon;

f)agenţii chimici periculoşi cu cale de absorbţie cutanată.

B.Procedee

Procedeele industriale ce pot duce la apariţia cancerului, prevăzute în normele generale de protecţie a muncii.

C.Condiţii de muncă

Activităţi subterane miniere.

ANEXA Nr. 2

LISTA

minimală a agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de muncă, la care se face referire în art. 14

A.Salariatele gravide prevăzute la art. 2 lit. c)

1.Agenţi

a)Agenţi fizici:

– activitatea în atmosferă hiperbarică, de exemplu în incinte presurizate şi la scufundări subacvatice

b)Agenţi biologici:

• toxoplasma;

• virusul rubeolei,

exceptând cazurile în care se dovedeşte că salariata gravidă este suficient protejată faţă de aceşti agenţi prin imunizare.

c)Agenţi chimici:

– plumbul şi derivaţii acestuia, în măsura în care pot fi absorbiţi de organismul uman.

2.Condiţii de muncă

Activităţi subterane miniere

B.Salariatele care alăptează, prevăzute la art. 2 lit. e)

1.Agenţi

Agenţi chimici – plumbul şi derivaţii săi, în măsura în care pot fi absorbiţi de organismul uman.

2.Condiţii de muncă

Activităţi subterane miniere.


http://legeaz.net/text-integral/oug-96-2003-actualizata-2011-legea-protectiei-maternitatii-la-locurile-de-munca

Alaptarea extinsa: 10 sfaturi si pareri de la specialisti

Alaptarea extinsa preocupa multe mamici.

» 1. alaptarea extinsa: cat de extinsa?
» 2. alaptarea extinsa: care sunt beneficiile?
» 3. alaptarea exclusiva pana la 6 luni
» 4. alaptarea la san, dupa primele 6 luni
» 5. alaptarea extinsa: varsta optima pentru intarcare
» 6. alaptarea extinsa si intarcarea naturala
» 7. alaptarea extinsa in romania?
» 8. alaptarea extinsa: unde gasim sprijin?
» 9. alaptarea extinsa: ce faci daca vrei si nu poti
» 10. alaptarea extinsa: ce urmeaza dupa?

OMS, UNICEF, Academia Americana de Pediatrie si alte mari organizatii recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni, cand se incepe diversificarea alimentatiei. Apoi, in paralel cu aceasta, continuarea alaptarii pana la 2 ani si peste, cat timp considera mama si copilul. Cat inseamna acest "peste"? Ce beneficii are alaptarea la san pe termen indelungat? Cum sunt presiunile din partea societatii?

1. Alaptarea extinsa: Cat de extinsa?

Care ar fi totusi o varsta maxima pana la care poate merge alaptarea? ne-au intrebat multe mamici. Am intrebat si noi mai departe.
"Recomandarea OMS, UNICEF si a Academiei Americane de Pediatrie spune tot! Daca mama opteaza pentru intarcarea naturala, atunci copilul decide cand se intarca, nu exista o varsta anume. Este bine sa alaptezi copilul la orice varsta: antropologii au dat varsta medie de intarcare pentru specia umana intre 5 si 7 ani. Noi nici nu avem termenul de alaptare extinsa in vocabular, deoarece alaptarea este doar alaptare!" ne spune Roxana Dudus, consultant in alaptare in cadrul La Leche League si mamica a unui baietel de 5 ani.
Daca mama respecta nevoile copilului si acestea sunt indeplinite atunci cand copilul cere, nu va fi nevoie de un semnal de alarma, deoarece intarcarea va surveni. Am un citat preferat, apartine unui medic: Dependenta creata prin alaptare, ajuta copilul, mai tarziu, sa devina o persoana independenta."
"Avem copii care au supt 3, 4, 5 ani si nu au probleme. Chiar daca mergeau la gradinita si li s-a spus ca nu trebuie sa afle colegii de la "gradi" au replicat ca "este secrectul meu, al mamei si al lui tanti doctor!" (Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru-neonatolog, seful sectiei de Nou Nascuti din cadrul Spitalului Universitar Bucuresti).
"OMS recomanda pana la 2 ani si peste. Cat peste? Fiecare cu parerea lui. In general se spune cat vrea copilul. Daca cel mic este invatat sa suga doar in anuminte momente, in general, dupa 2 ani, suge seara inainte de culcare. Atunci este comod si pentru mama sa astepte sa renunte copilul. Daca insa copilul s-a invatat sa suga si noaptea, mai mult de 2 ani de trezit noaptea pentru mama s-ar putea sa fie prea mult. Si atunci sa fie ea cea care doreste sa opreasca alaptatul..." (Mihaela Zaharia, parenting trainer si coach in cadrul companiei Mind Master pe care a infiintat-o in 2004, psiholog si, in acelasi timp, mamica a doi copii).
"Important este ca alaptarea sa fie in primul an cat mai lunga, pentru ca ajuta la imunitate si la atasament. Apoi, fiecare mamica si fiecare copil, in relatia dintre ei, unica, stie mai bine cand vine momentul de terminat. Nu moda stabileste, moda poate face rau: fie este prea devreme, fie se amana prea mult..." (Luiza Stefan, psiholog si psihoterapeut in formare si mamica a doi baieti)

2. Alaptarea extinsa: Care sunt beneficiile?

"Alaptarea are beneficii atat timp cat se desfasoara, cat si pe termen lung. Laptele matern este un lichid viu, unic! De ce ne-am feri sa-l oferim? Oare laptele altei specii este mai bun pentru noi?" (Rox Dudus)
"Beneficiile alaptarii extinse pentru copil le vad in principal ca pastrarea unei legaturi unice care nu se mai repeta toata viata, o legatura profunda, fizica si psihica a copilului cu mama." (Mihaela Zaharia)
"O perioada, inainte de a renunta definitiv la alaptare, este pastrat obiceiul asta al copilului de a se cuibari la piept, nu pentru lapte, ci pentru drag. Daca alaptarea nu este traita ca un sacrificiu sau ca un must be, acesta este un ritual care poate face bine copilului: lucrurile sunt previzibile, mama este disponibila si calda, exista alinare". (Luiza Stefan)
Studiile atesta ca, in al doilea an, 450 de ml de lapte contin:
- 43% din proteinele necesare copilului
- 36% din doza de calciu necesara
- 75% din aportul de vitamina A
- 94% din aportul de vitamina B12
- 60% din aportul de vitamina C
De asemenea, unele studii au descoperit ca micutii alaptati in intervalul 16-30 de luni au dezvoltat boli mai putine sau pe perioade mai scurte decat copiii intarcati inainte de aceasta varsta. Exista si rezultate care arata ca anticorpii din laptele matern isi sporesc concentratia, prin urmare si eficienta imunologica, pe parcursul celui de-al doilea an de alaptare. Alaptarea exclusiva in primele 6 luni, urmata de alaptarea mentinuta in paralel cu diversificarea alimentatiei, pentru cat mai multa vreme, ii asigura lui bebe un scut natural impotriva alergiilor si a astmului. 

3. Alaptarea exclusiva pana la 6 luni

"Intotdeauna am crezut ca voi alapta, adica niciodata nu mi-am pus problema ca as face altceva" incepe sa ne povesteasca Mihaela Zaharia. "Eu am avut noroc sa nasc intr-o maternitate din Iasi, in care se incuraja alaptatul. Si desi fetita mea a avut 1400 grame la 9 luni fara 2 saptamani si a stat in incubator 5 zile, mi-a fost pusa la san din ziua a treia si a supt foarte bine.
Am stat in spital o luna, timp in care am alaptat primele 3 zile din 3 in 3 ore, cat Ioana era in incubator. Apoi la cerere, dupa ce mi-a fost adusa in rezerva. Dupa ce am venit acasa, nu a mai crescut in acelasi ritm. Bineinteles ca destul de multe voci din jurul meu, avizate sau nu, mi-au spus sa ii dau lapte praf. Am rezistat eroic sa nu. Am incercat diverse variante de a o face sa ia in greutate..."
Solutia a fost sa ma mulg si sa ii dau lapte de-al meu in biberon dup? ce se oprea ea din supt. Asa a crescut. Am presupus atunci ca avea nevoie de mai mult lapte pentru a creste, dar nu avea forta necesara pentru a suge mai mult, fiind totusi un copil foarte mic. Si apoi am trecut iar doar la supt la san.
Altceva ce m-a ajutat in a alapta exclusiv pana la 6 luni a fost dispozitia mea de a alapta oriunde. Nu mi-a fost rusine sa imi scot sanii pentru a-mi alapta copilul niciunde si nici n-am inteles acele pareri cum ca e gretos si tot asa. Unele spuse de femei sau chiar de mame... De ce ar fi "inestetic" sa vezi sanii goi ai unei femei in timp ce isi alapteaza bebelusul, dar nu e deloc inestetic sa vezi sanii vedetelor pe toate copertile ziarelor? Sau sanii adolescentelor mai mult pe afara decat in haine pe strada?... Nu am inteles. Asa ca nu mi-a fost rusine, desi la propriu, in parc, alaptam doar eu si... tigancile!
Personal, cred ca este greu, in primul rand, sa alaptezi. Si mai ales prelungit, daca nu ai o astfel de atitudine. Fiindca nici nu poti sta inchisa cu copilul in casa tot timpul..."

4. Alaptarea la san, dupa primele 6 luni

"Recomandarile OMS si UNICEF sunt pentru a alapta copilul exclusiv la san, fara ceai, apa, suzeta sau alte alimente, pana la 6 luni. Dupa varsta de 6 luni, se considera ca sugarii mai au nevoie si de alte alimente complementare, astfel ca trebuie inceputa diversificarea. Adica, inlocuirea progresiva a cate unei mese, pana la 9-10 luni, fara a intarca sugarul.

El poate suge la san macar 2 mese/zi, dimineata si seara. Chiar si peste 2 ani jumatate - 3 ani, chiar daca mama a inceput serviciul. Adesea, copiii mai solicita san si noaptea: acest supt stimuleaza producerea de lapte matern." (Dr. Ana Culcer) "Cand au descoperit ca eu continui sa imi alaptez copilul si dupa 6 luni, au inceput sa curga o groaza de pareri avizate si diferite...", isi aminteste Mihaela Zaharia. "De la motive precum ca nu o sa ii creasca dintii bine, pana la cele care vizau frumusetea sanilor mei, pe care mi-o stric singura, a trebuit sa rezist la toate! Uneori este greu, mai ales cand persoanele care ti le spun sunt medici cunoscuti si recunoscuti, cu doctorate si stagii in strainatate."

Si daca nu esti sigur pe ceea ce vrei, daca nu studiezi singur sau pur si simplu nu rezisti sa spui NU, atunci cedezi si nu mai ajungi la alaptare extinsa. Plus parerile mamicilor "avizate" din parc sau de pe forumuri (daca ai curajul sa afirmi public ca tu iti alaptezi copilul dupa 6 luni/1 an/2 ani) te pot face foarte usor sa renunti. Pentru ca te fac sa te simti foarte inconfortabil, pentru ca te fac sa iti pui intrebari si incep indoielile..."

5. Alaptarea extinsa: Varsta optima pentru intarcare

"Cel mai devreme cand putem intarca copilul ar fi in jurul varstei de un an. Cu cat sug mai mult, cu atat copiii sunt mai sanatosi - cu oase si dinti mai rezistenti.
Din experienta mea, am observat ca, atunci cand intarcam copilul, incep "bolile". Oricum, in cazul famililor cu peste doi copii, dintre care unul la colectivitate, este bine ca cel mic, de acasa, sa fie alaptat cat mai mult. In acest fel, il ferim de diversele viroze ce i le poate aduce fratiorul mai mare si de formele grave de boala si ii creem imunitate." (Dr. Ana Culcer)

6. Alaptarea extinsa si intarcarea naturala

"Sa lasi copilul sa se intarce in ritmul lui este o expresie a increderii pe care i-o acordam. Aceasta contribuie la cresterea increderii in sine. Sa il lasam sa se intarce cand este potrivit in dezvoltarea lui. Asa cum difera varsta la care ii iese primul dinte sau cand incepe sa mearga sau cand incepe sa faca la toaleta, asa difera si varsta intarcarii naturale. Unii copii se pot intarca inainte de 2 ani, altii o pot face mai tarziu.
Un copil de 3-4-5 ani are dorinta de a suge lapte matern mult in scadere fata de varstele mai mici. Majoritatea, atunci cand se aminteste de un copil alaptat la aceasta varsta, se gandeste ca bea doar lapte matern, ceea ce nu este real. In intarcarea naturala, mama poate fi surprinsa sa observe ca au trecut ceva saptamani de cand copilul nu a mai supt si sa se trezeasca intr-o zi ca doreste iar lapte matern. Practic, mama nu va sti sa spuna o data si o varsta fixa pentru intarcare.
Copilul se opreste din a mai cere lapte matern atunci cand sunt satisfacute nevoia de supt (specifica si speciei noastre) si nevoia de apropiere, de contact. Contactul este foarte important, de altfel, pentru dezvoltarea ulterioara. Aceleasi mari organizatii recomanda sa se realizeze contactul inca din prima clipa dupa nastere.
Sunt multe motive pentru care unii copiii se intarca la varste diferite: unul poate avea o nevoie mai intensa de supt, altul poate avea alergii, altul are nevoie mai multa de apropiere si contact fizic s.a.m.d. Cand aceste nevoi sunt satisfacute, ele dispar. Intarcarea naturala permite copiilor sa creasca dupa propria masura si sa renunte la alaptare atunci cand se simt ei pregatiti." (Rox Dudus)
"La varstele mai mari, copilul se poate intarca prin mica intelegere intre mama si copil. Legatura mama - copil este foarte buna si adesea mamele care s-au hotarat sa intarce copilul au plans, calcandu-si pe inima si renuntand la alaptat. Sfatul meu este sa alaptati cat mai mult puteti; este bine pentru toata lumea." (Dr. Ana Culcer)

7. Alaptarea extinsa in Romania?

"Nu stiu care este procentul mamicilor care alapteaza si dupa 2 ani in Romania, dar stiu ca eu cu ochii mei am vazut asta mult mai des in strainatate decat la noi. Cel putin in avioane si aeroporturi exista intotdeauna cel putin un copil de peste 2 ani care era alaptat. Sincer, imaginea asta mie nu imi era familiara si la inceput ma uitam poate prea curioasa la ele. Pentru acele mamici insa ... era firesc. Nu am vazut niciodata de fapt in Romania vreo femeie care sa alapteze intr-un loc special/public un copil mai mare de 2 ani. Nici nu stiu daca ar avea curaj.
Ce as vrea sa subliniez e ca in Romania cel putin e foarte greu sa rezisti presiunii publice (aici intra si medici, familie, prieteni, vecini, colegi, etc) de a alapta chiar si dupa 1 an, daramite dupa 2!" (Mihaela Zaharia)
"Sunt foarte multe mame care isi alapteaza copilul la varsta de 4-5 ani, dar sunt in anonimat si nu alapteaza in public pentru a fi observate de multime, deoarece la aceasta varsta copilul are cel mult 1-2 mese de lapte matern pe zi. Copilul meu are 5 ani si 3 luni in curand si este alaptat! Nu ca la 2 luni, dar seara mai doreste lapte matern. Si este capabil sa-mi spuna ca laptele il atrage si nu sanii mei. Pentru ca in cultura familiei mele, sanii reprezinta si sexualitate, dar si rolul lor primar - acela de a hrani! Este mult de spus si daca nu ai experimentat, este greu sa intelegi..." (Rox Dudus)

8. Alaptarea extinsa: Unde gasim sprijin?

O data, la consultantii in alaptare din cadrul La Leche League: organizatie internationala, educationalt, non-sectanta, nediscriminatorie, recunoscuta ca o autoritate in domeniul alaptarii, ce ofera ajutor in alaptare de peste 50 de ani tuturor mamelor, indiferent de convingerile personale.
De asemenea, Roxana Dudus are un blog dedicat exclusiv alaptarii.
In Bucuresti, gasesti sprijin si la consultantii in lactatie si alaptare, certificati international, din cadrul asociatiei ProMAMA.

9. Alaptarea extinsa: Ce faci daca vrei si nu poti

"Eu mi-am alaptat fetita 9 luni si baietelul un an", ne mai povesteste Mihaela Zaharia. "De fiecare data am intrerupt eu fiindca trebuia sa plec. Prima data stateam in Iasi si trebuia sa tin cursuri in Bucuresti. Am incercat fara sa renunt, dar mi-a fost destul de greu sa fac pauze din doua in doua ore si sa ma duc in baie... A doua oara, a trebuit sa plec din tara, tot la un curs, vreo sapte zile. Probabil ca, in ziua de azi, in care femeile sunt destul de active si mai trebuie sa si plece de acasa, pentru zile intregi, este dificil sa ajungi sa alaptezi copilul pana la 2 ani sau dupa.
Tot in strainatate am vazut mamici venite din alte tari la cursuri cu copilul si bona dupa ele. Dar aici, investitia financiara nu este chiar la indemana oricui."
Am mai intrebat o tanara mamica. Pe Loredana Ivan, doctor in Sociologie si lector la SNSPA.

?

"Alaptatul indelungat trebuie sa fie o optiune, nu un fetis si cu siguranta nu un cosmar! Campaniile pro-alaptare din ultima vreme, oricat de benefice, au produs o presiune suplimentara asupra tinerelor mame. La nastere, se deruleaza o competitie acerba cu privire la alaptarea la san! In special intre mamele aflate la primul nascut. Site-urile de mamici nu doar ca proslavesc alaptarea exclusiva, dar transforma intr-o mama second-hand pe orice femeie care nu procedeaza asa... pentru ca nu poate.
De altfel, sentimentul de vinovatie al mamelor care nu au avut suficient lapte este vizibil si in conversatiile cotidiene. Este suficient sa apara o raceala mai serioasa a copilului, ca mama va spune cu regret: l-am alaptat putin...saracutul. Si va incerca sa se dezvinovateasca in fata autoritatii mamicilor care vor da ingaduitoare din cap. Imediat ce copilul manifesta o oarecare tendinta de imbolnavire, apare intrebarea: cat l-ai alaptat?, care o face pe mamica sa traiasca un permanent sentiment de vina.
Intotdeauna exista femei care nu pot alapta timp indelungat. De aceea, in alte tari, ca sa reduca presiunea asupra tinerelor mame, s-au creat banci de lapte. Si in general, s-a stimulat solidaritatea intre mamicile care au prea mult lapte si cele care au prea putin. Din pacate, in Romania, putine mamici ar dona lapte pentru alti copii, asa cum se procedeaza destul de des in Statele Unite..."

10. Alaptarea extinsa: Ce urmeaza dupa?

"Atunci cand copiii sunt separati de mama un timp indelungat dintr-o zi, cum ar fi prin mersul la gradinita (chiar daca invata cum sa isi verbalizeze nevoile si dorintele, chiar daca noi vrem sa ne formam copiii independenti, nu plangaciosi, timizi, rusinosi, etc. - sau mai ales atunci!), micutii au nevoie de ?i mai multe atingeri fizice din partea mamei atunci cand este prezenta. Au nevoie sa fie mangaiati. Pieptanati. Sa ne jucam cu parul lor. Cu degetele de la maini sau de la picioare. Sa fie imbratisati. Chiar tinuti la san si chiar leganati (ceea ce le aduce aminte de miscarile traite in burta mamei).
Daca le asiguram astfel apropierea de noi, alaptatul nu mai este atat de necesar pentru nevoia lui emotionala. Iar despre nevoile nutritive, nu am autoritatea de a ma pronunta.
In timp, devenind pre-adolescenti, ei vor fi cei care nu vor mai cauta atat de mult atingerile fizice cu mama. Sau chiar le vor refuza, incepand sa le caute insa la... viitorii parteneri de sex opus." (Mihaela Zaharia)
Voi ce parere aveti, mamici, despre alaptarea extinsa in Romania? Impartasiti-ne din experientele voastre!

sursa: qbebe.ro 

Tatii trec la schimbat scutece. O directiva europeana se aplica si in Romania, de la 1 martie

De la 1 martie, amandoi parintii vor fi obligati, oficial, sa aiba grija de bebelusul lor. Concret, din concediul de un an, pe care mama sau tatal si-l poate lua pentru cresterea nou-nascutului, cel putin o luna ii va reveni celuilalt partener.

Romania pune astfel in aplicare o directiva europeana care spune ca si tatal, mai mult absent in viata celui mic, trebuie sa-i schimbe scutecele si sa-i faca piureuri de fructe din cand in cand.

Levi este tata de gemeni - Iulia si David - iar sotia lui nu s-ar fi descurcat singura cu doi copii deodata. Ceea ce face Levi, trebuie sa invete de acum toti barbatii cu bebelusi de care se ocupa, in general, sotia. Macar o luna din concediul de un an al mamelor, le va reveni obligatoriu tatilor.

In acest timp, mama va merge la munca si nu va mai primi in acea perioada indemnizatia de crestere a copilului, dar, in schimb, partenerul ei va beneficia de acest drept, calculat dupa aceeasi regula: 75 % din media veniturilor nete, realizate in cele 12 luni dinaintea nasterii copilului.

Noua reglementare se aplica pentru copiii nascuti dupa 1 martie 2012. Tatii care au deja bebelusii acasa par impacati cu ideea, dar nu se stie cum vor reactiona cei care se vor trezi intr-adevar singuri acasa, cu pruncul in brate.

Indemnizatia de crestere a copilului nu poate depasi 3.400 de lei si, pana acum, putea fi luata ori de mama, ori de tata, dupa cum isi dorea fiecare cuplu in parte.

sursa http://www.protv.ro/

"Porno" pentru gravide... yummy for mummy

Poate ca nu este cea mai sexy perioada din viata unei femei, dar este cu siguranta cea mai hormonala!
Enjoy!

...mai multe aici